Studenții la Teologie din Iași cer MAI să permită activitățile religioase în spații închise

Concret, studenții Teologi din Iași cer ca preoților, episcopilor să le fie permis “să îndeplinească ritualurile religioase măcar singuri sau alături de co-ministranți (diaconi, dascăli, cântăreți etc.), în vederea respectării libertății de conștiință”.

Solicitarea vine după ce ministrul de Interne, Marcel Vela, a anunțat marți seară că se suspendă toate activităţile culturale, ştiinţifice, artistice, religioase, sportive, de divertisment sau jocuri de noroc, de tratament balnear şi de îngrijire personală realizate în spaţii închise, pentru limitarea răspândirii noului coronavirus.

Comunicatul integral al Societății Studenților Teologi din Iași

Măsurile de combatere a coronavirusului nu trebuie să încalce libertatea de conștiință

Societatea Studenților Teologi din Iași (SSTI) solicită Ministerului Afacerilor Interne (MAI) să revină asupra deciziei cu privire la suspendarea tuturor activităților religioase desfășurate în spații închise, în sensul permiterii oficianților cultelor (episcopi, preoți ș.a.m.d.) să îndeplinească ritualurile religioase măcar singuri sau alături de co-ministranți (diaconi, dascăli, cântăreți etc.), în vederea respectării libertății de conștiință.

Decretul prezidențial de instituire a stării de urgență pe teritoriul României prevede restrângerea unor drepturi precum libertatea întrunirilor, însă conform art. 2 din decret nu este restrânsă libertatea de conștiință, care cuprinde libertatea religioasă, garantată de art. 29 din Constituția României.

Punctul 5 din anexa 2 a decretului prezidențial prevede posibilitatea închiderii localurilor publice, deci inclusiv a lăcașurilor de cult, însă măsura este în mod vădit disproporționată scopului de protecție a sănătății, atât timp cât preotului sau oficianților cultului nu le va fi permisă oficierea unor servicii religioase fără asistența publicului.

Îndeplinirea ritualurilor este o componentă esențială a libertății de gândire, de conștiință și de religie, așa cum a fost consfințită prin art. 9 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care nu a fost restrânsă de-a lungul istoriei noastre în vremuri de gravă strâmtorare (războaie, epidemii etc.), ci doar de către regimurile totalitare.

Neîndeplinirea ritualurilor este o încălcare gravă și vădită a dispozițiilor art. 53 din Constituția României, întrucât duce la atingerea propriu-zisă a existenței libertății de conștiință, nefiind o măsură proporțională cu situația care a determinat-o.

Totodată, măsura nu trebuie și nu poate să interzică oficierea, în cazul Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul lăcașurilor de cult, a tainelor esențiale: Botezul, Mirungerea, Sfânta Euharistie, Spovedania, taina Preoției, Cununia, Sfântul Maslu, chiar dacă acestea urmează a fi oficiate (administrate) unui număr redus de persoane.

„Înțelegem pe deplin necesitatea respectării deciziilor autorităților cu privire la combaterea epidemiei (cele ale Cezarului), însă acestea trebuie să fie în echilibru și cu respectarea libertății noastre religioase și de conștiință (cele ale lui Dumnezeu). Creștinii ortodocși sunt pregătiți să ajute Statul Român (iar majoritatea lor o fac, ca de pildă medicii, polițiștii, pompierii, militarii ș.a.m.d.), respectând măsurile luate de către autorități. Însă, în același timp, fac un apel la înțelegere și la colaborare, prin respectarea structurii intime a credinței.

În calitate de creștini-ortodocși, considerăm necesară slujirea permanentă a Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii pe altarele bisericilor noastre, precum și respectarea dreptului credincioșilor de a avea acces la sfintele taine, în acord cu preotul și cu respectarea normelor privitoare la adunările publice. Este aberant să interzici oficierea unui serviciu religios în format restrâns (până la 50 de persoane), dar să permiți aglomerațiile din marile centre comerciale. În ceea ce privește mănăstirile, obștile monahale trebuie lăsate să își continuie ritualurile zilnice nestingherite, eventualele restricții putând fi impuse doar cu privire la accesul în biserică a unui anumit număr de persoane pe perioada desfășurării lor. Săvârșirea cultului este, în viziunea creștinătății, expresia concretă a credinței, a dobândirii sănătății trupului și a sufletului, prin limitarea acesteia de către stat încalcându-se într-un mod grav libertatea de conștiință. Cultul Bisericii este expresia concretă a acestei libertăți.” a declarat președintele Societății Studenților Teologi din Iași (SSTI), Claudiu-George Dulgheru.

Sursa: edupedu.ro