6 ianuarie | Botezul Domnului sau Boboteaza

Ziua este cunoscută drept Botezul Domnului sau Boboteaza, una dintre cele mai mari sărbători ale anului. Această zi este recunoscută de credincioși drept Botezul Mântuitorului în apa Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul.

Tradiții și superstiții în Ajun de Bobotează

  • În trecut, fetele tinere și necăsătorite puneau busuioc la streașina casei, iar dacă a doua zi îl găseau plin de chiciură acest lucru însemna că se vor mărita cu un băiat bogat.

  • În Ajun de Bobotează, potrivit superstițiilor, se spune că dacă o femeie cade sau se împiedică pe gheață, în viitorul apropiat se va căsători.

  • Dacă Ajunul Bobotezei cade în timpul zilelor săptămânii, atunci în această zi se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia praznicului Botezului Domnului, iar în ziua sărbătoririi Bobotezei se oficiază Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur.

  • Dacă este brumă în Ajunul Bobotezei, atunci anul va aduce poame multe.

  • Dacă picură din streașina casei în ziua de Ajun se spune că va fi o vară ploioasă.

  • Dacă în Ajunul Botezului Domnului va ploua, va fi un an ploios.

  • Se spune că dacă zăpada de sub picioarele preotului scârțâie în ziua în care acesta ajunge în case cu Iordanul, atunci va fi un an bogat și roditor.

Tradiții și superstiții de Bobotează

  • În această zi importantă, preoții sfințesc apele. Lângă apă se face Agheasma mare, din care oamenii iau apă și își stropesc casele și animalele, iar restul apei sfințite o păstrează în sticle pentru leac.

  • În anumite sate sau orașe de la noi, tinerii se întrec să scoată la mal crucea pe care preotul o aruncă în apa înghețată. Se spune că cel care reușește să o aducă la mal, va avea parte numai de bine tot anul și va fi ferit de boli.

  • În această zi, de obicei, este foarte frig, iar de aici este cunoscută și expresia “gerul Bobotezei”, care, potrivit tradiției, este un semn de bogăție pentru tot anul care urmează.

  • Potrivit tradiției, de Bobotează creștinii trebuie să mănânce grâu fiert și să bea vin roșu. Toate acestea au rol de curățare și de îndepărtate a răului.

  • După ce au ținut post, pe masă se așază 12 feluri de mâncare pentru a fi sfințite de preot. Potrivit tradiției, este bine ca pe masă să se pună: colivă, bob fiert, fiertură de prune ori perje afumate, sarmale, borș de burechiuse sau fasole albă cu colțunași umpluți cu ciuperci, borș de pește, pește prăjit, plăcintă de post umplută cu tocătură de varză acră și plăcinte cu mac.

  • După ce alimentele au fost sfințite, o parte se dau animalelor din gospodărie, pentru ca acesta să fie ferite și protejate de boli.

  • Tinerii merg în ziua de Bobotează cu colindul pe la casele oamenilor. Acestea rostesc colinde vechi la case și pe la animalele oamenilor pentru sănătate și noroc.

  • Tradiția spune că femeile nu au voie să spele rufe din ziua de Bobotează timp de alte 8 zile, pentru a nu spurca apele abia sfințite.

  • În această zi nu este bine să dai bani cu împrumut și sunt interzise certurile în casă.

Ziua de Bobotează 2021 încheie ciclul sărbătorilor de iarnă și este una dintre cele mai importante sărbători populare ce semnifică momentul nașterii spirituale a Mântuitorului.

Sursa: Libertatea